PRIMARIA COMUNEI CORNATELU

Judetul Dambovita

AGRICULTURA

    Bilant teritorial - Existent - pe sate si pe zone functionale

Zone functionale Cornatelu   Bolovani   Corni   Slobozia   Alunis  
  Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
Locuinte si functiuni complementare 31.70 45.03 70.60 70.25 31.40 64.48 34.70 83.62 29.50 71.43
Institutii si servicii de interes public 5.20 7.39
2.00  1.99  0.60  1.23  0.40  0.96  0.60  1.45 
Unitati industriale si depozite 0.10 0.14  0.10  0.10  -
Unitati agro-zootehnice - - 3.10  3.08  0.9  1.85 
Spatii verzi, agrement, sport 0.50 0.71
0.60 0.60  0.40  0.82  0.20  0.48 
Gospodarie comunala, cimitire 0.30 0.43  0.60  0.60  0.60  1.23  0.30  0.72  0.30  0.73 
Constructii tehnico-edilitare  -
Cai de comunicatie si transport rutier 12.20 17.33 16.30 16.22  5.2  10.68  3.70  8.92  3.20  7.75
Terenuri libere din care: 19.90 28.26  4.80  4.78  9.60  19.71  2.40  5.78  6.90  16.71 
Terenuri mari cu functiuni agricole 9.60 - 1.20  5.30  6.90 
Terenuri fara functiune 10.30 3.60  4.30  2.40 
Ape (inclusiv albia minora-verde) 0.50 0.71  2.40  2.38  - 0.60 1.45   
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 70.40 100.00 100.50 100.00
48.70  100.00  41.50  100.00  41.30  100.00 

    Se observa din tabel, ca suprafata alocata pentru institutii si servicii de interes public este foarte mica, cat si pentru spatii verzi,agrement si sport.
    De asemenea si unitatile industriale, depozite si agro - zootehnice au un spatiu foarte limitat pentru a se putea desfasura o activitate profitabila si pentru a nu pune in pericol mediul inconjurator prin diferitele tipuri de poluare in urma desfasurarii unor astfel de activitati.
    Satele comunei Cornatelu fac parte din categoria morfostructurala de sate adunate, cu o textura neregulata, de-a lungul drumurilor comunale, in care exista totusi tendinta de adunare a gospodariilor intre limitele unor vetre bine delimitate, fenomen specific satelor cu o economie agricola, de cultura a cerealelor.

    Infrastructura fizica si sociala a spatiului rural
    O componenta importanta a spatiului rural este infrastructura prin cele doua laturi ale sale :
  • Infrastructura fizica:
    • Fond localtiv;
    • Cai de comunicatie;
    • Dotari edilitate.
  • Infrastructura sociala:
    • Infrastructura scolara;
    • Infrastructura social - culturala;
    • Infrastructura de sanatate.
    In ce priveste infrastructura comunei Cornatelu aceasta este slab dezvoltata si are efecte negative asupra dezvoltarii economico - sociale, pe care o franeaza si chiar o impiedica, este evident faptul ca in comunele izolate, la o departare mai mare de orase, deci de spatiul urban, cum este asezata si comuna Cornatelu, dezechilibrul este considerabil intre accesul la infrastructura in mediul rural, fata de mediul intraurban si urban.
    O situatie statistica pe sate al fondului de locuinte al comunei Cornatelu este redat in tabelul urmator:

Satul Numar locuinte Numar camere
Cornatelu - resedinta comunei 201 543
Bolovani 455 1237
Corni 158 365
Slobozia 118 259
Alunis 124 321
Total 1056 2725
 
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2002

    Fondul de locuinte al comunei Cornatelu nu denota o evolutie favorabila din punct de vedere cantitativ si calitativ, evolutia acestuia fiind diferita de la un sat la altul.
    Daca in satul Bolovani, satul de intrare in comuna Cornatelu, cu o asezare in imediata apropiere a Rezervatiei silvocinegetice Bolovani si a DN 71 Bucuresti - Racari - Targoviste, se observa o dezvoltare a fondului de locuinte, in special locuinte P+1, case de vacanta construite in stil de cabane turistice, in satele Slobozia si Alunis fondul de locuinte existent evolueaza negativ, fiind intr-un amplu process de degradare, evolutie datorata si situatiei materiale si a veniturilor minime realizate de populatia din aceste sate, ce au o pondere ridicata de rromi a caror sursa de existenta este ajutorul social.
    Acest fond de locuinte al comunei are un grad foarte scazut de confort numai 5% din locuinte sunt dotate cu baie. Fondul de locuinte este constituit in totalitate din locuinte proprietate privata, dar care nu beneficiaza de retea de alimentare cu apa, instalatii de canalizare, retea distribuire gaze naturale.
    Sursa de apa potabila necesara populatiei este asigurata din fantani proprii de mica adancime, care in caz de calamitati naturale sau poluare, pot deveni  nefolositoare, alimentarea populatiei cu apa potabila intr-o atare situatie constituind o problema deosebita.
    In ce priveste infrastructura de transport si comunicatii situatia comunei Cornatelu este deficitara, situatie prezentata pe larg in capitolul III.
    Infrastructura sociala a comunei Cornatelu este slab dezvoltata atat in domeniul invatamantului cat si al sanatatii, fapt ce conduce la o influenta nefavorabila asupra potentialului capitalului uman, care in final conduce la obstructionarea dezvoltarii rurale.
  
    Consideram ca principalele probleme ale spatiului rural al comunei Cornatelu sunt:
  • Repartizarea ineficienta a zonelor functionale din spatiul rural;
  • Starea proasta a drumurilor comunale si a drumului judetean DJ 701 Titu - Cornatelu - Dobra, principala cale de intrare pe teritoriul administrativ al comunei;
  • Starea precara a unitatilor scolare si de sanatate;
  • Lipsa unei dotari edilitare a comunei (alimentare cu apa, gaze naturale, canalizare);
  • Gradul ridicat de uzura al retelelor electrice;
  • Lipsa oricarei initiative private, de dezvoltare a sectorului industrial si de prelucrare a produselor agricole;
  • Asezarea la o distanta foarte mare de oras (60 km. Bucuresti si 30 Km. Targoviste);
  • Locuintele rurale din satele Slobozia si Alunis sunt intr-un proces de gradare ce trebuie stopat;
    "Spatiul agricol definit ca intindere de pamant exploatata prin cultura plantelor sau/si cresterea animalelor, reprezinta cea mai importanta componenta a spatiului rural, ocupand o parte mai mult sau mai putin extinsa a acestuia si avand anumite limite impuse de conditiile de relief si pedoclimatice sau de dezvoltarea tehnicii si tehnologiei la un moment dat. Spatiul agricol constituie o entitate distincta, definita prin terenul cultivat, pasunile si fanetele, dar si amenajarile introduse de om - care genereaza forme specifice de organizare a spatiului, spatiul agricol fiind cel care modifica cel mai mult peisajul natural".
    Spatiul agricol constituie "… ansamblul terenurilor muncite de o colectivitate sociala, unita prin legaturi familiale, culturale, prin traditii - mai mult sau mai putin vii".
    Functiile cele mai importante ale spatiului agricol sunt:
  • Producerea de materii prime alimentare si de alimente necesare aprovizionarii populatiei;
  • Producerea de materii prime pentru industria prelucratoare;
  • Conservarea resurselor de sol, apa, flora si fauna, dar si a echilibrului ecosistemelor;
  • Sporirea si punerea in valoare a spatiului turistic prin conservarea patrimoniului peisagistic;
  • Armonizarea functiilor sociale si culturale cu cea economica.
    Suprafata administrativa a comunei Cornatelu era  in anul 1972 de 6599 ha, astfel:
  • Suprafata agricola  - 5058
    • din care:
      • arabil - 4803
      • pasuni - 232
      • vii - 8
      • livezi - 15
  • paduri - 1164
  • ape - 61
  • neproductiv - 3
  • drumuri - 147
  • constructii si alte terenuri - 166
  • total suprafata - 6599
    Sursa: Registrul agricol al comunei Cornatelu anul 1972
    In anul 1991 odata cu aparitia Legii fondului funciar, situatia se schimba total, se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru suprafata de 4180 ha, iar in baza Legii 1/2000 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de aproximativ 600 ha, 75% din suprafata totala a comunei fiind in prezent proprietatea privata a cetatenilor comunei.
    In prezent suprafata administrativa a comunei Cornatelu este de 6386 ha, repartizata pe categorii de folosinta dupa cum urmeaza:
  • Suprafata agricola - 4873
    • din care:
      • arabil - 4510
      • pasuni - 361
      • livezi - 2
  • paduri - 1219
  • ape - 56
  • drumuri - 102
  • constructii si alte terenuri - 136
  • total suprafata - 6386                                                                                                                 
    Sursa: Registrul agricol al comunei Cornatelu anul 2006



    Potentialul spatiului agricol al comunei Cornatelu este dat de suprafata agricola de 4873 ha, terenul arabil avand o pondere de 70,62% din totalul suprafetei comunei, teren arabil cultivat intr-o pondere de 80% cu cereale, influentat atat de factorii naturali si economici cat si de factorii juridici si politici.
    Aplicarea legilor fondului funciar a condus la faramitarea exagerata a parcelelor agricole, la imposibilitatea respectarii unor asolamente agricole, cat si in ce priveste rotatia culturilor.
    Comuna Cornatelu detine si suprafata de 361 ha de pajisti, care asigura baza furajera pentru cresterea animalelor din gospodariile taranesti. Aceasta suprafata reprezinta 5.65% din totalul suprafetei comunei si este in administrarea directa a primariei. Nu se practica insa un pasunat rational si nu exista o dimensionare a parcelelor de pasunat, care sa asigure mentinerea si refacerea pasunilor.

    Modalitati de organizare, amenajare, optimizare a spatiului agricol
    Organizarea spatiului agricol presupune o folosire cat mai rationala a ternurilor cu destinatie agricola si are in vedere introducerea in circuitul agricol a tuturor suprafetelor neutilizate. In perioada actuala si la nivelul comunei Cornatelu se observa o slaba activitate indreptata spre obtinerea unor rezultate deosebite prin organizarea spatiului agricol. La aceasta situatie contribuie si factorul politic si in special guvernele de dupa 1990 si pana in prezent, care nu au fost interesate pentru dezvoltarea agriculturii si organizarii spatiului agricol. Pe teritoriul comunei sunt suprafete de terenuri lasate parloaga de ordinul sutelor de hectare.
    Este de remarcat faptul ca "… organizarea teritoriului agricol este o activitate deosebit de complexa, care trebuie sa raspunda cerintelor unei agriculturi intensive, dar durabile, prin crearea cadrului de folosire rationala a terenului, de conservare si ameliorare a solurilor, utilizarea cu eficienta maxima a sistemelor hidroameliorative in conditiile diversificarii formelor de proprietate si a tipurilor de exploatatie agricola".
    Consideram ca se impune la nivelul comunei Cornatelu dezvoltarea unei agriculturi ecologice, durabile, deoarece potential agricol exista si trebuie valorificat, pornind de la:
  • Cresterea dimensiunii proprietatii si formarea exploatatiilor taranesti mijlocii prin: cumpararea de pamant, arendarea terenurilor de catre propreitarii varstnici;
  • Cresterea fertilitatii solului prin aplicarea unor asolamente echilibrate si prin folosirea fertilizantilor organici din circuitul inchis al propriei exploatatii agricole;
  • Formarea unei agriculturi competitive care sa creeze un surplus economic necesar propriei dezvoltari;
  • O agricultura ecologica prin utilizarea unor ingrasaminte biologice nepoluante;
  • Diversificarea productiei, care asigura stabilizarea veniturilor, eliminariscurile determinate de evolutia raportului cerere-oferta sau caderea preturilor la anumite produse;
  • Combaterea organica a daunatorilor fara ca solul, apa freatica si de suprafata sa aiba de suferit;
  • Adaptarea cresterii si ameliorarii animalelor la conditiile locale, favorizand soiurile de plante si rasele de animale rezistente la boli si daunatori.
    SPATIUL VERDE
    Spatiul verde -  "…subsistem fundamental al spatiului geografic romanesc - are un rol determinant asupra mediului inconjurator, asigurand pe de o parte, conditii optime ambientale desfasurarii activitatilor sociale, iar pe de alta parte contribuie la mentinerea echilibrului biologic deosebit de complex, fara de care integritatea biosferei nu ar putea exista".
    Prin elementele sale componente si caracteristicile acestora, spatiul verde improspateaza mediul inconjurator si elimina efectul poluantilor (fum, pulberi, gaze, zgomot), asigura un regim hidrologic echilibrat, protejand resursele de apa subterana si calitatea aerului, fixeaza solul asigurand prin aceasta o protectie impotriva fenomenelor nedorite de alunecari de teren, eroziuni si nu in ultimul rand are o influenta pozitiva asupra sanatatii umane.
    Influenta antropica, omul si-a pus amprenta, de ce nu, mai mult in sens negativ asupra componentelor mediului inconjurator, mai ales in ultima perioada de timp, se cunosc cazuri de defrisare necontrolata a padurilor (plamanul verde al planetei), exploatarea resurselor naturale avand loc fara sa fi fost efectuat un studiu de risc anterior activitatii de exploatare, in Romania de dupa 1990, cazuistica fiind diversa in acest domeniu, de aici amploarea catastrofelor naturale manifestate si pe teritoriul tarii noastre, cum ar fi: inundatii, alunecari de teren, vanturi puternice cu aspect de tornada.
    Spatiul verde al comunei Cornatelu este compus din:
  • Spatiul forestier, padurea, reprezentata de Rezervatia silvocinegetica Bolovani;
  • Spatiul verde intravilan;
  • Spatiul verde de agrement si recreare.
    Spatiul forestier
    Padurea naturala, existenta in prezent pe teritoriul Romaniei si-a dovedit de-a lungul veacurilor, rezistenta fata de factorii naturali sau cei antropici ai spatiului, ea nu este numai o avutie din punct de vedere economic, ci si un element de prim rang pentru pastrarea sanatatii prin insesizabilele procese chimice care se petrec in frunzisul ei, rezultatul fiind continua primenire a aerului.
    "Padurea nu este numai o bogatie, nu este numai un aparator al sanatatii noastre, dar si un izvor de frumusete…", iata o caracterizare succinta, dar foarte sugestiva a fondului forestier sub aspectul functionalitatii sale multiple.

    Rezervatia silvocinegetica Bolovani
    Rezervatia cinegetica Bolovani, comuna Cornatelu, judetul Dambovita, este administrata de catre Ocolul Silvic Racari din cadrul Directiei Silvice Dambovita. Din punct de vedere teritorial, cele doua trupuri din aceasta rezervatie intra in componenta comunei Cornatelu, judetul Dambovita. Principalele cai de acces in interiorul rezervatiei (U.P.III) sunt drumurile publice (DN 71 Bucuresti - Targoviste; DC 53 Crangasi - Bolovani - Cuza Voda; DC 42 Calugareni - Slobozia  Bilciuresti, precum si drumul auto forestier Bolovani - care deserveste peste 40% din rezervatie.
    Rezervatia cinegetica Bolovani, comuna Cornatelu, judetul Dambovita, este administrata de catre Ocolul Silvic Racari din cadrul Directiei Silvice Dambovita.
    Situatia vecinatatilor si limitelor rezervatiei cinegetice ies in evidenta conform tabelului:

Puncte cardinale Vecinatati Limite rezervatie   Hotarele padurilor
    Felul Denumire  
Nord O.S. Targoviste artificiale Limita administrativa Liziera. Gard de sarma
Sud U.P. IV Racari artificiale DC Contesti - Calugareni Liziera. Gard de sarma
Est U.P. IV Racari artificiale DC 42 Liziera. Santuri
Vest U.P. V Zavoaiele Dambovitei artificiale DN 71 Liziera

Sursa: Studiul Ocolului Silvic Racari,cu privire la  amenajarea U.P.III Bolovani efectuat in 2003, noul amenajament;

     Trupuri de padure (bazinete) componente
    Rezervatia cinegetica este formata din doua trupuri de padure respectiv Bolovani si Starcet marginite de terenuri agricole. Cel mai mare trup de padure este trupul Bolovani, format din 52 de parcele. In cadrul acestui trup se regasesc mai multe paduri, avand denumiri locale: Corneanca, Slobozia, Sasu si Bolovani (dupa denumirile satelor care se afla in imediata lor apropiere).
    Situatia trupurilor de padure este redata astfel:

Denumirea trupului Suprafata - ha Comuna in raza careia se afla trupul Distanta medie Km pana la    
      Ocolul Silvic Com. Oras Gara C.F.R. Contesti
Starcet 102.6 Cornatel 13 2 6
Bolovani - total: din care 835.9 Cornatel - - -
Sasu 146.0   13 3 8
Corneanca 236.8 - 15 7 10
Bolovani 366.1 - 14 4 9
Slobozia 87.0 - 15 10 10
Total U.P. III 938.5 - 13.2 4.6 8.3

    Sursa: Studiu Ocolul Silvic Racari, noul amenajament 2003
    Distanta medie a acestor paduri pana la sediul Ocolului Silvic Racari este de 13.2 km si este cuprinsa intre 13 km- trupul Starcet si 15 km - padurea Corneanca si Slobozia.
    Cea mai apropiata statie C.F.R. este statia Contesti, aflata la o distanta medie de 7 km. Datorita unui trafic redus, atat de persoane, cat si de marfuri din aceasta statie, de obicei este folosita gara Ghergani, aflata langa Ocolul Silvic Racari.
    Distanta minima pana la comuna cea mai apropiata (Cornatel) este de 2 km (trupul Starcet), iar cea maxima este de 10 km. (padurea Slobozia, trupul Bolovani), distanta medie fiind de 8.9 km.
    Fondul forestier al rezervatiei cinegetice, proprietate publica a statului, este administrat de Regia Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Dambovita, Ocolul Silvic Racari. Suprafata actuala a U.P.III Bolovani este de 938.5 ha.
    Fondul forestier proprietate privata este constituit din paduri particulare. In cursul ultimei perioade de amenajare (1993 - 2002), in baza legii nr.1/2000 s-au predat in vederea reconstituirii dreptului de proprietate suprafata de 111.3 ha, la care se adauga suprafata de 12.7 ha cedata pe Legea nr.18/1991, legea fondului funciar, reprezentand paduri particulare totale de 124.00 ha.
    Mai ales in contul acestor paduri particulare s-au constatat nereguli, in ce priveste exploatarea acestora nerespectandu-se normele silvice din domeniu. Astfel unele din aceste parcele individuale au fost taiate la ras, imediat dupa reconstituire, astazi in aceste parcele fiind numai arborete tanar in crestere, cu aspect de hatis.
    Astfel pentru utilizarea rationala a padurii este nevoie de o evidenta clara si precisa a fondului forestier pe destinatii si detinatori, Rezervatia cinegetica Bolovani, comuna Cornatelu, inscriindu-se in acest context cu urmatoarele date:
  • suprafata acoperita cu padure este - 897.3 ha;
  • teren neproductiv - 9.8 ha;
  • clasa de regenerare - 0.5 ha;
  • teren pentru hrana vanatului - 26.3  ha;
  • terenuri pentru nevoile administratiei - 4.6 ha.
    In ce priveste speciile din care este constituita padurea, fond al rezervatiei cinegetice, specii corespunzatoare zonei de campie, situatia se prezinta astfel:
  • FOND FORESTIER TOTAL: 938.5 HA
  • TOTAL SUPRAFATA DE PADURE: 897.3 HA
    DIN CARE:
    • foioase - TOTAL 897.3 ha, din care: stejar pedunculat 651.3 ha, diverse specii tari total 198.4 ha (salcam 6.4 ha, frasin 62.4 ha), diverse specii moi total 47.6 ha (tei 44.8 ha, plop 0.8 ha).
  • ALTE TERENURI TOTAL: 41.2 HA
     Rezulta din cele prezentate ca padurea din cadrul Rezervatiei cinegetice Bolovani, este constituita in totalitate din foioase, iar din acestea stejarul pedunculat ocupa 73%, frasinul 7%, iar salcamul, teiul, plopul si altele ocupa 20%.
    Factori destabilizatori ai rezervatiei
    In cadrul U.P.III Bolovani datorita varstei mari a arboretelor (circa 300 ha cu varste intre 125 - 160 ani), actioneaza o serie de factori destabilizatori si limitativi cei mai importanti fiind uscarea arborilor, atacul insectelor daunatoare, cat si factori destabilizatori de natura climatica cum ar fi: insolatia puternica, secetele prelungite, nivelul scazut al precipitatiilor in perioada de vara (exceptie anul 2005), scaderea nivelului panzei freatice, intensitatea acestora crescand in ultimii ani.
    Principalii daunatori care determina uscarea padurii sunt ciupercile (Ophyostoma, Armillaria mellea), cat si atacul de insecte xilofage, cel mai des intalnit fiind croitorul stejarului (Cerambyx cerdo). Totusi intensitatea fenomenului de uscare este doar slaba (U1).

    Potential cinegetic
    In anul 1977 a fost creata Unitatea Silvocinegetica de Interes National Cornatel, formata in intregime din actuala unitate de productie. Factorii ecologici specifici zonei de campie, subdistrictul Campia Romana, prezenta celor doua cursuri de apa, prezenta terenurilor agricole limitrofe, gradul slab de populare a zonei si influenta foarte scazuta a poluarii industriale, creeaza conditii optime de vietuire si dezvoltare a unei faune cinegetice specifice.
    In prezent unitatea silvocinegetica poarta denumirea Bolovani si este formata din doua tarcuri de crestere. Primul tarc are o suprafata de 176.1 ha si are efective de caprior (capreolul capreulos), lopatar (dama dama), iepure de camp (Lepus europaeus), iar al doilea tarc are o suprafata de 227.4 ha si este folosit la cresterea intensiva a mistretului (Sus scrofa).
    Pe teritoriul rezervatiei se mai regasesc animale de prada ca vulpea, pisica salbatica, dihorul si viezurele, dintre pasarile ce constituie un vanat pretios se regasesc prepelita si potarnichea, fazanul, iar dintre cele rapitoare uliul de diverse marimi, in functie de rasa din cadrul speciei.
    Efectivelor de vanat li se administreaza ratii zilnice de hrana, in conformitate cu normativele in vigoare. Foarte important este ca hrana se administreaza in locuri special amenajate unde sunt instalate adapatori si hranitori cu forme si marimi diferite in functie de specia de vanatoare care o foloseste. Numarul de hranitori si adapatori este suficient pentru efectivele de vanat existente. Pentru hrana vanatului este cultivata o suprafata de 26.3  ha, iar in vederea depozitarii hranei pentru vanat au fost construite trei depozite de hrana in suprafata de 0.3 ha.
    In vederea gospodaririi cat mai judicioase a fondului cinegetic existent se mai folosesc si o serie de alte constructii cinegetice, cum ar fi: observatoare pentru vanat, scaldatori, sararii, cat si o incapere folosita la paza rezervatiei, aflata chiar la poarta de acces in interiorul tarcului.
    Recoltarea efectivelor de vanat din cifra de recolta calculata pe baza sporului anual al efectivului de vanat, se realizeaza atat cu vanatori straini, cat si cu vanatori romani, cazarea acestora fiind asigurata la cabana de vanatoare Bolovani, aflata in interiorul padurii, in apropierea tarcului de crestere si la 1 km de drumul comunal nemodernizat Crangasi - Bolovani - Cuza Voda.
    Crearea unitatii silvo-cinegetice de interes national, care a necesitat fonduri apreciabile a avut ca scop crearea unei rezervatii de vanatoare pentru conducerea statului din acea perioada, zona in cauza devenind in acest fel zona de vanatoare de protocol.
    Biotopul favorabil mistretului il constituie padurile intinse de foioase care sa-i asigure jirul si ghinda necesare, cu surse de apa raspandite in interiorul padurii cu mult subarboret, care este asigurat de amestecurile de stejar cu frasin, tei, carpen si jugastru, specifice de altfel zonei. Acest biotop este favorabil si capriorului care prin politica silvo-cinegetica a fost minimalizat ca importanta.
    Tarcul care a fost construit si care acum imprejmuieste o suprafata de 403.5 ha, nu avea rolul de a proteja terenurile agricole limitrofe de migratia efectivelor de mistreti, ci de a concentra efective supranumerare de mistreti hraniti intensiv, in vederea recoltarii selective prin vanatoare de protocol.
    Locurile de concentrare a vanatului sunt in general in arboretele de langa Valea Moarta (paraul Colentina), deoarece aceste arborete sunt mai tinere, cu hatisuri si mult subarboret si un numar mai mare de smarcuri folosite de mistreti pentru a se scalda.
    Toate constructiile si dotarile cinegetice existente sunt in numar suficient si sunt intr-o stare buna de functionare si nu necesita reparatii sau reconstructii. Singura dotare care ar trebui realizata ar fi un put de apa care sa ofere posibilitatea extragerii apei din panza freatica, necesara in anii secetosi.
    Pentru aceste paduri al caror rol cinegetic este prioritar se urmareste atat reglementarea procesului de productie lemnoasa, cat si a productiei cinegetice. Se are in vedere realizarea unei structuri a padurii cat mai favorabile dezvoltarii vanatului, precum si a conditiilor necesare desfasurarii activitatii de vanatoare.
    Reglementarile  prevazute vizeaza optimizarea efectivului de vanat, sporirea recoltei anuale, realizarea de trofee de valoare deosebita, in conditiile asigurarii unui echilibru dinamic in ecosistemele existente.
    Bazele de amenajare prezente sunt:
  • Codru;
  • Compozitia tel corespunzatoare tipului natural fundamental imbogatit cu specii arbustive si arborescente producatoare de seminte, fructe, muguri, lujeri preferate de vanat;
  • Tratamentul taierilor progresive cu perioada de regenerare de 8 - 10 ani;
  • Exploatabilitate tehnica si ciclu de 110 ani;
    Protectia fondului forestier   
    Efectele negative ale poluarii industriale nu se fac simtite pe teritoriul comunei Cornatelu datorita distantei mari fata de sursele de poluare. Singurele arborete afectate intr-o oarecare masura de poluare sunt cele din trupul Starcet, datorita gazelor de esapament eliminate de catre autoturisme, deoarece aceste arborete se afla in imediata apropiere a DN 71 Bucuresti - Targoviste.
    Padurea da o nota de farmec, armonie, asigura un cadru emotiv, cu multiple implicatii de natura estetica si psihologica, noi suntem "trecatorii", in calatoria aceasta a vietii spre eternitate, in timp ce in urma noastra padurea ramane, martor tacut peste care au trecut veacuri si veacuri…
    "Dar frumusetea si farmecul cresc pe masura ce patrundem in imparatia ei, in templele intunecate ale codrilor seculari, formele de viata atat de complexe si variate ale padurii, frumusetea specifica, schimbatoare de la un anotimp la altul, farmecul greu de definit si atractiv al fiintei ei explica de ce in toate timpurile padurea a furnizat literaturii populare si culte si artelor, izvoare nesecate de inspiratie. Pentru toti marii poeti, ca si pentru anonimul mare poet popular, arborele si padurea au constituit sursa inepuizabila de inspiratie a unor opere care s-au inscris in tezaurul spiritualitatii universale".
    "Surazatoare copilariei, binevoitoare dragostei, compatimitoare batranetii, toti gasesc in ea posibilitatea sa-si continue visul. Si ce se poate cere mai mult vietii decat posibilitatea de a continua visul?" nota Anne de Noailles despre padure, un vis care ne insufla gandul ca echilibrul acesta perfect din intreg Universul a fost creat de "Cineva", care doreste totusi sa ne vorbeasca pana in strafundul fiintei noastre:
    "Nu, nu suntem un vis o intamplare,
    Un lut de sine insusi framantat,
    Ci ne-a zidit o minte creatoare
    O intelepciune fara de hotare…
    Nu, nu suntem neant, ce fericire!
    Supremul adevar s-a revelat:
    Isus e-n noi lumina si iubire,
    Iar moartea e un zbor spre nemurire.
        Exista Dumnezeu! Ce minunat!"
   
  • Spatiul verde din intravilan
    Spatiul verde din intravilan este data de gradinile gospodariilor taranesti, in care se regasesc sporadic diverse specii de pomi fructiferi. Suprafata de livada de pe teritoriul comunei Cornatelu este foarte mica, doar de 15 ha.
  • Spatiul verde de agrement si recreare
    Ca spatiu verde intravilan semnificativ este Parcul Central din satul Cornatelu, in suprafata de 2000 mp, in apropierea acestuia fiind amenajat si un parc de joaca pentru copii in suprafata de 500 mp. Pe teritoriul comunei sunt amenajate doua terenuri de fotbal pentru amatori.
    Pentru agrement si pescuit sunt folosite in prezent si cele trei lacuri de pe teritoriul comunei, de pe parul Baranga si parul Colentina.