PRIMARIA COMUNEI CORNATELU

Judetul Dambovita

PREZENTARE LOCALA

    Comuna Cornatelu este situata in partea de sud-est a judetului Dambovita la o distanta de circa 35 km de orasul Targoviste, resedinta a judetului Dambovita si stravechea capitala voievodala a Tarii Romanesti, avand legatura cu DN 71 Bucuresti - Targoviste prin DJ 701 Potlogi - Dobra.
    Teritoriul administrativ al comunei ocupa o suprafata de 6386 ha, asezare determinata de coordonatele 44 grade 49 minute 08 secunde latitudine nordica si 25 minute 39 minute 54 secunde longitudine estica. Asezarea comunei la limita nordica a Campiei Vlasiei, ofera in general, conditii bune dezvoltarii agriculturii.
    In imprejurimile acestei frumoase si seculare asezari omenesti se afla comunele:
  • Bilciuresti spre rasarit,
  • Racari spre sud-est,
  • Contesti la sud,
  • Salcioara la vest,
  • Baleni si Dobra la nord,
  • Finta la nord-est.
    Comuna Cornatelu este alcatuita din satele:
  • satul Cornatelu, resedinta a comunei,
  • satul Corni spre sud,
  • satul Slobozia spre sud - est,
  • satul Alunis spre sud - est,
  • satul Bolovani la vest.

    Relief
    Campia, cea mai tanara treapta de relief, este caracterizata printr-o panta mica a interfluviilor, slab fragmentate. Neomogena prin caracterele fizico-geografice, aceasta unitate de relief este specifica comunei Cornatelu, iar ca amplasament apartine Campiei Romane.
    Campia Vlasiei ocupa o portiune redusa in sud estul judetului Dambovita, cu maxima extindere pe teritoriul judetelor vecine din sud si est - subdiviziune a marii Campii Romane, limitata conventional pe bazinul Argesului de la Calnistea in est, spre nord, de-a lungul platformei inalte numita de Valsan "Pintenul Magurei", apoi pe cursul Prahovei pana la confluenta cu Ialomita. In nord campul de inundare Cricov - Glurghita formeaza hotarul intre Vlasia si bazinul Ploiestilor. In sud limita naturala o constituie  Arges-Sabarul, iar spre est limita trece prin Valea Pasarea, izvoarele Mostistei - Dridu.
    Comuna Cornatelu este situata in zona de trecere intre campia joasa de divagare Titu - Potlogi si campia inalta propriu - zisa a Vlasiei. Dupa valea principala ce o strabate si caracterele imprimate de aceasta vale, zona se incadreaza in Campul Colentinei de Sus, ce apartine nordului Campiei Vlasiei.
    Campul Colentinei de Sus, camp inalt, usor bombat, reprezinta zona de ingemanare a conurilor de dejectie ale Ialomitei si Dambovitei, in care Colentina si-a sapat o albie mai adanca decat Dambovita.

    Clima
    Clima isi pune amprenta asupra tuturor componentelor invelisului geografic:
  • vegetatie,
  • soluri,
  • ape,
  • aspectul reliefului, fiind la randul ei influentata de acestea.
    Clima comunei, temperat continentala, se caracterizeaza printr-un continentalism accentuat, respectiv dominarea maselor de aer din estul continentului, mase ce aduc gerurile din timpul iernii si caldurile toride din timpul verii, facand sa se depaseasca amplitudinea medie de 25 grade C.

    Regimul termic
    Temeperatura se caracterizeaza prin veri foarte calduroase si ierni foarte reci, iarna au loc scaderi de temperatura pana la -10, - 20 grade C  si chiar mai mult.

     Temperaturi medii lunare pentru intreaga perioada a anului:

Statia Meteo Lunile  Amplitudine
  I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII  
Baneasa
Altitudine: 92
-3.3 -1.2 4.4 10.8/ 16.4 20.0 22.3 21.2 17.4 11.4 4.8 -0.5 25.6
Targoviste
Altitudine:293
-2.3 0.2 4.2 10.2 15.5 18.8 21.0 20.3 16.4 10.7 4.7 0.0 23.3

   Temperatura medie a anotimpului cald (vara) este de 20.1 grade C la statia Baneasa si 20.0 grade C la cea de la Targoviste. Temperatura medie a anotimpului rece (iarna) este de -2.5 grade C la ambele statii meteo, iar temperatura medie a sezonuluii de vegetatie este de 16.9 grade C la statia Baneasa si 16.7 grade C la statia Targoviste. Temperatura maxima absoluta este in jur de 41 grade C si se poate realiza in lunile iulie si august, iar temperatura minima absoluta este de -30 grade C si se poate produce in lunile ianuarie si februarie. Temperatura biotica (temperaturi -8 grade C) este destul de lunga si este favorabila speciilor termofile.
    Precipitatiile medii anuale care cad pe teritoriul comunei Cornatelu sunt cuprinse intre 450 si 600 mm (cu exceptia anului 2005, cand aceste valori au fost duble sau chiar triple) si sunt prezentate in tabelul urmator:

Statia Meteo Lunie  Anual
  I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII  
Baneasa 29.4 26.0 32.2 40.8 63.5 92.4 69.4 49.8 39.0 39.3 42.5 31.0 555.1
Targoviste 26.1 26.3 33.5 50.8 69.9 83.1 62.9 55.7 47.4 43.8 43.5 34.6 560.0

  • Regimul pluviometric
    Din datele prezentate rezulta ca precipitatiile atmosferice  anuale cad in perioada de vegetatie in proprotie de peste 60% din totalul anual. Precipitatiile au in general un caracter aversial, inregistrandu-se ploi torentiale primavara si vara, care au cel mai mare aport in cadrul precipitatiilor anuale.
    Evapotranspiratia potentiala medie anuala are o valoare superioara, fapt care duce la o perioada de deficit de apa in sol variabila.
    Anual sunt in medie 110 zile cu precipitatii si anume:
  • iarna sunt 27 zile,
  • primavara 31 zile,
  • vara 28 zile,
  • toamna 24 zile.
    Zapada incepe sa cada in general in a doua jumatate a lunii noiembrie , iar ultima zapada cade de obicei la sfarsitul lunii martie.
  • Regimul eolian
    Regimul eolian este unul din factorii care determina continentalismul pronuntat al climei. Vantul predominant este cel din N-NE. (Crivatul), in perioada de iarna atingand viteze medii de 35 - 38 m/s, iar primavara vantul predominant este Austrul care actioneaza din directie SV, realizand viteze medii de 10 m/s.

    Reteua Hidrografica
  • Ape curgatoare
    Reteaua hidrografica este reprezentata prin paraul Colentina ce s-a grupat pe conul de abjectie al Ialomitei si Dambovitei. Colentina incepe intr-o zona de numeroase serpuiri ce brazdeaza conul Ialomitei la est de Targoviste. Paraul Colentina poarta si denumirea de Valea Moarta, datorita faptului ca in timpul verii, pe teritoriul Rezervatiei silvocinegetice Bolovani, are un caracter nepermanent fiind mai mult o zona mlastionoasa decat un curs de apa curgator.
    Tot pe teritoriul administrativ al comunei, pe cursul raului Colentina este amenajat un lac de acumulare folosit mai intai pentru irigatii, iar in prezent se poate folosi pentru:
  • piscicultura
  • agrement,
  • in scop turistic,
  • pescuit sportiv,
    zona fiind de o frumusete neasemuita, aflandu-se in imediata apropiere a rezervatiei.
    In zona comunei, campia Colentinei de Sus este strabatuta de inca doua parauri:
  • paraul Ilfov ce strabate satul Bolovani si Rezervatia silvocinegetica Bolovani parau ce nu produce  inundatii sau inmlastiniri in vatra satului, canalizat pana la rezervatie
  • paraul Baranga (Miuleasca) cu un curs cotit pe teritoriul comunei, traverseaza satul Cornatelu, creand o zona inmlastinata langa cimitir si un lac in partea de est a satului. De asemenea traverseaza si satul Alunis  in apropierea caruia pe cursul paraului Baranga este amenajat un lac de acumulare, folosit  pentru irigat, dar si pentru piscicultura
  • Ape statatoare
    Apele subterane, impreuna cu cele de suprafata, constituie o reala resursa materiala, raspandirea lor in teritoriu avand un rol hotarator pentru dezvoltarea unor regiuni. Apele subterane, prin apele freatice, contribuie in mod evident la alimentarea raurilor prin izvoare.
    Nivelul apei freatice in unele zone este sub 10 m din care cauza nu poate fi folosita decat in mica masura de vegetatie.
        Alimentarea cu  apa a comunei se face din fantani, in sol fiind suficiente rezerve de ape freatice pentru alimentarea populatiei locale, in toate satele apa este in cantitati suficiente si corespunzatoare calitativ.
   
    Solurile
   
Prin interactiunea factorilor pedoclimatici specifici zonei, pe teritoriul comunei s-au format soluri ca:
  • solul brun roscat,
  • solul brun argilo-iluvial,
  • solul brun roscat luvic,
  • solul brun luvic,
  • luvisolul albic,
  • solul pseudogleic.
    Solul brun roscat tipic are o textura diferentiata pe profil,  cu un procent mai mare de argila.Structura este grauntoasa medie si mare in orizontul superior si prismatica foarte mare bine dezvoltata in Bt. Solul brun roscat prezinta proprietati fizice, chimice si de troficitate mai putin favorabile decat cernoziomurile, dar dau totusi rezultate bune in cultura plantelor.
    Solul brun argilo - iluvial  se caracterizeaza prin prezenta unui orizont Bt gros de peste 100 cm cu nuanta galbuie, cu textura fina sau mijlocie dar cu un continut mai mare de argila migrata de sus, de unde ii vine denumirea. Structura este grauntoasa, bine dezvoltata in orizontul superior si columnoid prismatica in Bt.
    Proprietatile fizice, fizico-mecanice, hidrofizice si de aeratie sunt in general favorabile, dand rezultate foarte bune in cultura plantelor de camp, a pomilor si vitei de vie.
    Solul brun roscat luvic are o textura diferentiata pe profil, de obicei mijlocie, structura in orizontul superior este grauntoasa, mai slab dezvoltata decat la solul brun roscat.
    Solul brun luvic se caracterizeaza prin faptul ca este sarac in argila, are textura diferentiata pe profil, mijlocie la suprafata, structura este grauntoasa la suprafata. Fata de solul brun argilo-iluvial proprietatile fizice, fizico-mecanice, chimice si de aeratie sunt mai putin favorabile. Are un regim aerohidric defectuos, inferior pentru toate folosintele.
    Luvisolul albic se caracterizeaza printr-un orizont de aluviere intensa, saracit in argila si materie organica. Este de culoare deschisa albicios, textura este diferentiata pe profil, structura este grauntoasa la suprafata. Datorita diferentierii texturale si structurii mai slabe are proprietati fizice, fizico-mecanice, hidrofizice si de aeratie mai putin favorabile decat solul brun luvic.
    Solul pseudogleic are o textura fina sau mijlocie fina, nediferentiata pe profil, structura este grauntoasa, slab dezvoltata la suprafata si columnoid prismatica.
    Are proprietati fizice, fizico-mecanice dintre cele mai putin favorabile, are fertilitate foarte redusa.

    Vegetatia

    Fitogeografic teritoriul comunei apartine zonei de silvostepa, zona ocupata pana nu de mult de vestitii codrii ai Vlasiei, constituiti din esente de stejar brumariu, pedunculat si stejar pufos. Alaturi de aceste arborete de baza se mai intalnesc:
  • frasinul,
  • ulmul,
  • teiul,
  • jugastrul,
  • artarul.
    Pe teritoriul satelor comunei se intalnesc o gama larga de pomi fructiferi si anume:
  • piersic,
  • cais,
  • pruni,
  • meri,
  • peri,
  • ciresi,
  • visini,
  • corcodusi,
  • gutui.
    De asemenea se intalneste subarboret reprezentat din specii ca:
  • macesul(Rosa canina),
  • porumbarul(Prunus spinosa),
  • paducelul(Crataegus monogina),
  • lemnul cainesc(Ligustrum vulgare).
    Speciile caracteristice pasunilor sunt:
  • paiusul(Festuca sulcata),
  • laptele cucului (Euforbia garadiana),
  • coada soricelului (Achileea milefonium),
  • rogojul(Carex),
  • colilia(Stipa) 
  • pelinita(Aremisa),
  • trifoiul marunt(Medicago lupulina).
    Vegetatia pe terenurile cultivate este reprezentata prin:
  • porumb,
  • grau,
  • orz,
  • ovaz,
  • secara,
  • floarea soarelui,
  • fasole,
  • sfecla,
  • mazare,
  • lucerna,
  • trifoi,
  • borceag
  • zarzavaturile.
    In culturile agricole apar buruieni ca:
  • volbura(Convolvulus arvensis),
  • albastrita(Centaurea Cianus),
  • neghina(Agrostema githago),
  • piciorul cocosului(Ranunculus acer),
  • pirul gros (Cynodon dactylon),
  • palamida(Cirsium arvense),
  • macul(Papaver rhoeas),
  • mohorul(Setaria viridis),
  • stirul(amaranthus retoflexus),
  • rapita(Sinapis arvensis),
  • zamosita(Hibiscus ternatus).
    In zonele depresionare, umede pot fi intalnite plante hidrofile:
  • stuful(Phragmites communis),
  • piperul broastei(Polygomun hidropiper),
  • pipirigul(Scirpus Sp.).
   
    Fauna
    Comuna Cornatelu, are o fauna diversificata reprezentata prin:
  • rozatoarele, cel mai reprezentativ fiind
    • popandaul,
    • soarecii de camp,
    • harciogul,
    • iepurele de camp,
    • cateii pamantului.
  • animalele de prada ca:
    • vulpea,
    • pisica salbatica,
    • dihorul,
    • viezurele.
  • capriorul, veverita, si mai recent mistretul datorita expansiunii acestuia din cadrul rezervatiei silvocinegetice de mistreti si cerbi lopatari, de pe teritoriul  comunei, aflata in administrarea Ocolului Silvic Racari, judetul Dambovita.
  • dintre pasarile ce constituie un vanat pretios se regasesc:
    • prepelita
    • potarnichea,
    • fazanul,
  • iar dintre cele rapitoare uliul.
    TIPURI DE SPATIU

    "In existenta umana spatiul este investit cu o dubla semnificatie: conditie pentru supravietuirea noastra biologica, considerandu-l ca o resursa care explica rolul pe care cucerirea spatiului l-a jucat in istoria umanitatii, dar si necesitatea psihologica, spatiul fiind perceput ca o eliberare fata de constrangeri si pericole".
    Pe teritoriul comunei Cornatelu, comuna din zona Campiei Romane, unitatea administrativ teritoriala asezata, asa dupa cum am amintit, in sudul judetului Dambovita, se intalnesc urmatoarele tipuri de spatiu:
  • Spatiul rural;
  • Spatiul agricol;
  • Spatiul verde;
  • Spatiul turistic;
  • Spatiul industrial.
    O analiza obiectiva a tuturor acestor tipuri de spatiu este foarte importanta in momentul actual cand "trebuie sa constientizam faptul ca activitatea umana sporeste presiunea asupra mediului fie prin consumul necontrolat de resurse si spatiu, fie prin producerea unor deseuri pe care natura nu le poate absorbi fara suferinte, fapt ce ne conduce cu siguranta la stabilirea unor strategii de actiune pentru protectia mediului inconjurator, a spatiului".

    SPATIUL RURAL
    De-a lungul evolutiei societatii umane, suportul celor mai multe activitati socio-economice l-a constituit spatiul rural. Acesta, prin repartitia in teritoriu, functionalitatea si structura sa, include mai multe intelesuri:
  • este expresia efortului indelungat al omului pentru a pune in serviciul sau componentele fizico-geografice ale spatiului, ale naturii;
  • reprezinta un teritoriu care detine resurse funciar-agrare, ca baza de sustinere a comunitatilor umane existente si materii prime pentru alte ramuri economice;
  • detine un numar variabil de asezari umane, cu moduri de viata diferite, cu ocupatii variate, diferentiate de la o regiune geografica la alta;
  • este un spatiu pe care omul l-a modelat in functie de nevoile sale, pe care l-a creat prin munca sa si l-a umplut cu creatiile sale de natura antropica, fiind deci o adevarata capodopera rustica a omului.
    Ca habitat permanent, satului i-a fost totdeauna caracteristica o fizionomie complexa, definita prin existenta unei vetre bine constituite, unde se concentreaza locuintele si toate anexele gospodaresti, terenurile de desfasurare a tuturor activitatilor agricole.
    Diferentele care exista la ora actuala intre comunitatile rurale sunt date de trei elemente esentiale:
  • localizarea (amplasarea) care este determinata de tipurile de peisaj natural folosit ca suport de aparitie si evolutie (peisaj montan, colinar, marin etc.);
  • siguranta (securizarea) care influenteaza aparitia oricarui sat, mai ales in fata factorilor de risc naturali, oferind stabilitate;
  • durabilitatea care se axeaza pe valoarea cantitativa si calitativa a resurselor naturale demografice prezente si care constituie suportul tuturor activitatilor economice.
    Spatiul rural romanesc se compune in prezent din 2686 comune ce au in componenta lor 13094 sate, spatiu eterogen, in care coexista sate foarte mici, cu cativa locuitori, cu comunitati relativ mari, cu o populatie ce se apropie uneori de 10000 locuitori, sate bogate si sate sarace.
    Pentru Romania spatiul rural este un spatiu socio-economic deosebit de important in care se concentreaza 45% din populatia tarii, 47% din numarul locuintelor si 46% din suprafata amenajata pentru locuit (in statele UE populatia rurala se cifreaza doar la 23% din totalul populatiei), spatiul rural romanesc fiind cunoscut, printre altele, si pentru "deficitul" sau de infrastructura, confort si nivel de trai.
    Categorie de spatiu de o neasemuita frumusete, creat odata cu expansiunea si conturarea comunitatilor umane, se poate spune ca spatiul rural romanesc este cu totul si cu totul original.
    Sigur sunt multe oportunitati si in acelasi timp si amenintari mai ales datorita industrializarii si urbanizarii, in prezent spatiul rural cunoaste modificari de structura, amenajari si ameliorari impuse datorita ritmului modernizarilor, o buna parte a spatiului servind pentru activitati industriale si comerciale, ca loc de destindere si agrement, ca loc de rezidenta pentru populatia agricola, dar si neagricola.
    Principala componenta a spatiului rural este satul, nascut din nevoia de comunicare, aparare si socializare a omului, socializarea fiind un fapt natural, un dar al naturii, determinat de nevoia permanenta pe care o au oamenii, unii fata de altii. Aristotel spunea ca  pentru a putea trai in afara societatii omul trebuie sa fie "animal ori Dumnezeu", altfel spus ori ceva mai putin decat un om, ori ceva mult mai mult.
    Dar societatea nu este un fapt propriu si exclusiv al omului. Fenomene de sociabilitate exista si in afara lumii umane, in lumea animala, in lumea organica in genere, dandu-se drept exemplu cazul "familiilor" de albine, de furnici ori de pesti.
    "Satul romanesc a reprezentat firul continuitatii poporului roman pe teritoriul carpato-dunarean, o forma de adaptare la mediul geografic, la imprejurarile vitrege prin care a trecut", astazi pagini vii ale istoriei si spiritualitatii romaneasti.
    Spatiul rural al comnei Cornatelu asa cum rezulta si din Planul Urbanistic General, aprobat prin Hotararea Consiliului Local Cornatelu nr.27/30.07.2004, este dat de suprafata ocupata de cele cinci sate si anume: